Cuvântul joc, moştenit din latinescul iocus, care înseamnă ”glumă, şotie, distracţie”, a preluat în limba română şi sensul substantivului latin ludus care desemna, deja în antichitate o gamă vastă de manifestări populare, începând cu caracter sportiv, militar sau religios ale unui oraş, ţinut, imperiu.